Mariann Fischer Boel, Comisarul pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, a afirmat: „Efectuarea unui control al stării generale presupune faptul că pacientul este bolnav? Desigur că nu: însă este foarte firesc ca persoane perfect sănătoase să consulte medicul pentru a vedea dacă este necesar să schimbe ceva în comportamentul lor pentru a-și păstra starea de sănătate bună. De asemenea, și noi trebuie să ne întrebăm dacă este necesar să ajustăm PAC într-o Uniune formată din 27 de membri și într-o lume aflată în proces accelerat de schimbare. Schimbările pe care le propun vor aduce îmbunătățiri reale pentru agricultori, consumatori și contribuabili.”

Măsuri sugerate:

Simplificarea și eficientizarea sistemului de plăți unice

Comunicarea propune, printre altele, următoarele aspecte:

* trecerea de la plățile bazate pe venituri tradiționale la un sistem „de rate mai uniforme”.
* creșterea ratei decuplării pentru acele țări care au optat, în anumite sectoare agricole, pentru menținerea legăturii dintre subvenție și producție, deși ajutorul cuplat poate încă avea un rol semnificativ în regiunile în care există o producție la scară redusă, dar de o importanță economică sau ecologică deosebită.
* reducerea treptată a nivelului sprijinului, pe măsură ce plățile globale pentru marii agricultori cresc, începând, de exemplu, de la un plafon de 100 000 EUR pe an. Acest lucru ar trebui să diferențieze fermele cu mai mulți proprietari și cu mulți lucrători de fermele cu un singur proprietar și cu un număr limitat de lucrători.
* creșterea suprafeței de teren pe care un agricultor trebuie să o dețină pentru a putea beneficia de sprijin, fixată în prezent la 0,3 hectare.
* revizuirea normelor de eco-condiționalitate pe care agricultorii trebuie să le respecte pentru a beneficia de sprijin de la Bruxelles. Aceasta ar putea însemna, pe de o parte, înlăturarea obligațiilor inutile, însă, pe de altă parte, ar adăuga altele noi pentru abordarea unor noi provocări, cum ar fi îmbunătățirea gestionării apelor și atenuarea schimbărilor climatice.

Ajustarea instrumentelor de sprijinire a pieței pentru a le adapta realității unei Uniuni Europene formate din 27 de membri în 2007

În comunicare apar următoarele întrebări:

* este necesar ca intervenția să revină la scopul inițial, și anume de rețea de siguranță reală – în special, dat fiind că prețurile de pe piața de astăzi sunt atât de promițătoare?
* este posibil ca intervenția să fie suprimată pentru cea mai mare parte a cerealelor și să fie menținută numai pentru un anume tip de cereale (grâu destinat panificației)?
* nu ar trebui abolită scoaterea terenurilor din circuitul agricol, încercând totodată să se găsească noi căi de păstrare a avantajelor pentru mediu aduse de aceasta?
* se estimează deja eliminarea cotelor de lapte, până în anul 2015, însă nu ar trebui să existe o creștere treptată a cotelor între cele două perioade, astfel încât să se asigure o „tranziție ușoară” pentru acest sector? În acest sens, trebuie avute în vedere măsuri potențiale de sprijin pentru producătorii de lactate din acele regiuni ale UE – de exemplu regiunile de munte – care depind puternic de producția de lactate.

Răspunsuri la noile provocări:

Comunicarea evaluează modul în care politica agricolă poate răspunde noilor provocări și oportunități cu care se confruntă agricultura europeană.

Printre acestea se numără: gestionarea riscurilor, combaterea schimbărilor climatice, gestionarea mai eficientă a resurselor de apă, exploatarea optimă a posibilităților oferite de bioenergie, precum și conservarea biodiversității.

Eco-condiționalitatea ar putea contribui la realizarea obiectivelor privind schimbările climatice și gestionarea apelor.

Ar trebui să existe stimulente pentru îmbunătățirea măsurilor în aceste domenii, însă acestea ar fi costisitoare.

Politica de dezvoltare rurală reprezintă cel mai eficient instrument de finanțare a noilor măsuri necesare.

Comunicarea propune mărirea ratei de modulare, cu alte cuvinte reducerea plăților directe către toate fermele care primesc, anual, peste 5 000 EUR și transferul acestor sume în bugetul destinat dezvoltării rurale.

Această rată ar spori, treptat, de la 5% în prezent la 13 % în 2013.

De asemenea, trebuie să se stabilească dacă prima pentru culturile energetice este încă necesară, date fiind noile stimulente pentru producția de biocarburanți, cum ar fi obiectivele obligatorii și prețurile ridicate în materie de bioenergie.

Sursa: EC (http://europa.eu/rapid/pressReleasesAction.do?reference=IP/07/1720&format=HTML&aged=0&language=RO&guiLanguage=en)